Te-aș mai transforma în artă, ți-aș mai scrie poezii...
Însă care le-ar fi rostul, dacă nu le vei citi ?
Te-aș mai transforma în proză, dialoguri aș mai scrie,
Însă care le-ar fi rostul, dacă mintea ta-i pustie ?
Ți-aș mai dedica citate, melodii și idealuri.
Toate vor fi înzadar fiindcă tu te uiți pe dealuri...
Te-aș aduce prin discuții și te-aș povesti frumos...
Dar, de ce aș face asta, dacă toate-s deprisos ?
Ți-aș mai studia o vreme viața ta misterioasă...
Dar, de ce aș face asta dacă ție nu îți pasă ?
Nu, eu nu caut motive, căci deja îmi este clar,
Am făcut din tine artă și-a fost totul înzadar.